Legătura dintre Design Thinking și Coaching

Am luat prima oară contact cu Design Thinking în 2018-2019 în cadrul companiei în care lucrez. Era o perioadă în care se încuraja foarte mult intraprenoriatul și inovația. Mi-a plăcut atât de mult încât mi-am dorit să fiu parte din echipa care se ocupa de organizarea acestor evenimente: fie că a fost vorba de evenimente gen Innovation Days, fie că a fost vorba de workshop-uri prin care ne doream să aducem diverse schimbări în organizație, de exemplu  Redesign How We Work. Ce era comun era faptul că toate se învârteau în jurul Design Thinking-ului.

Design Thinking-ul  a devenit o parte integrantă și constantă în viața mea profesională atunci când am preluat rolul de Product Manager în 2021 și am început să aplic concepte în munca de zi cu zi.

Însă habar nu aveam în acel moment ce o să urmeze.

O scurtă istorie a Design Thinking-ului

Design Thinking, așa cum este cunoscut astăzi, are rădăcinile în tehnicile creative de rezolvare a problemelor folosite de designeri și ingineri de zeci de ani.

Atenția asupra Design Thinking-ului a crescut treptat începând cu anii 1960 și 1970, când cercetători pentru Herbert Simon și Robert McKim – primul, laureat Nobel în economie, al doilea, profesor la Stanford – au început să exploreze modul în care designerii abordează rezolvarea problemelor, mai ales a problemelor complexe, în mod diferit față de metodele analitice tradiționale.

Herbert Simon a introdus Design-ul ca „mod de gândire” în cartea sa „The Sciences of the Artificial”, dar nu doar atât. A introdus de asemenea principii din Design Thinking, prototiparea și observarea, principii care stau și astăzi la baza dezvoltării de produse și servicii.

Robert McKim este cel care merge mai departe în cartea sa „Experiences in Visual Thinking”,  punând accentul pe activitățile de prototipare și pe creativitate.

Apoi în anii 90, companii precum IDEO și instituții academice precum Stanford d.school au început să oficializeze Design Thinking ca pe o metodologie creată pentru abordarea problemelor complexe –  nu doar în dezvoltarea produselor, ci și în afaceri, sănătate, educație.

Ce este Design Thinking?

În esență, Design Thinking este o abordare centrată pe om pentru rezolvarea problemelor, care prioritizează empatia, experimentarea și iterația. Spre deosebire de metodele liniare de rezolvare a problemelor, Design Thinking îmbrățișează testarea rapidă a ideilor pentru a ajunge la soluții inovatoare.

Stanford d.school propune 5 etape în Design Thinking:

1. Empatizarea: Înțelegerea profundă a nevoilor, emoțiilor și motivațiilor persoanelor implicate.
2. Definirea: Reformularea problemei astfel încât să creeze posibilități noi și, automat, indicații de posibile soluții.
3. Ideația: Generarea de soluții multiple fără judecată. Este important aspectul de „fără judecată” pentru că uneori soluțiile pot să pară, la prima vedere, ciudate.
4. Prototipare: Construirea unor prototipuri la scară mai mică și cu risc scăzut pentru a vedea ce funcționează.
5. Testare și adaptare: Testarea acestor prototipuri pentru a vedea dacă funcționează și adaptarea lor pe baza feedback-ului celor care le testează.

Până acum, totul pare limpede și pentru tine nu? Este o metodologie care se poate aplica cu succes în dezvoltarea de idei de produse și servicii.

Doar că 2022 a mai așezat o piesă din puzzle-ul meu legat de Design Thinking.

Design Thinking și Coaching-ul

A fost anul în care am descoperit cartea „Designing your Life” scrisă de Bill Burnett și Dave Evans, doi profesori de la Stanford.

Pe măsură ce organizațiile și oamenii se confruntă cu provocări din ce în ce mai complexe, cei doi au arătat cum anume Design Thinking-ul prin natura lui structurată și orientată spre acțiune poate fi o completare perfectă pentru coaching. Iată de ce:

✅ Explorare bazată pe empatie:  coach-ul folosește etapa Empathize din Design Thinking pentru a înțelege în profunzime nu numai obiectivele clientului, dar și durerile, luptele și blocajele lui.

✅ Reîncadrarea problemelor: în loc să privească provocările ca obstacole, Design Thinking ajută la reformularea lor ca oportunități pentru a găsi o rezolvare creativă a problemelor.

✅ Experimentare mai presus de perfecțiune: mulți clienți rămân blocați în ceea ce se numește analysis paralysis, adică o supra analizare a contextului pentru a găsi soluția perfectă — doar că, Design Thinking îi încurajează să testeze acțiuni mici în loc să aștepte soluția „perfectă”.

✅ Creștere iterativă: coaching-ul nu este despre descoperiri singulare, ci despre un proces continuu de auto-reflecție și îmbunătățire, iar această idee de continuitate se aliniază perfect cu fazele de testare și iterație propuse în Design Thinking.

În 2022 am găsit piesa lipsă din puzzle. Ceea ce mă fascina de câțiva ani buni, adică Design Thinking, mi-a adus instrumentele potrivite prin care să pot însoți oamenii în procesul lor de transformare prin coaching. De aceea, pe lângă școala de coaching pe care am terminat-o la sfârșitul lui 2023, am vrut neapărat să mă certific și în Designing Your Life (și Worklife), program pe care l-am urmat, la început de 2024, sub îndrumarea celor doi profesori de la Stanford, Dave Evans și Bill Burnett.

Și uite așa coaching-ul și Design Thinking-ul și-au dat mâna în viața mea. Pentru că ele nu mai sunt separate. Ele mă însoțesc permanent în timpul unei zile atât în rolul meu de Product Manager din organizație, cât și în rolul meu de coach în ceea ce numesc eu side business-ul meu.

Iar dacă ai ajuns aici cu cititul și te tentează să experimentezi cum poți aplica principii de Design Thinking într-un process de coaching transformațional, te aștept în programul “Schimbă direcția”.